Pe lângă Ponte Vecchio, Coridorul Vasari este celălalt reper din Florenţa capabil să se mândrească cu faptul că stabileşte legătura între unele dintre cele mai bine cotate focare turistice ale oraşului. Construit în 1565 de către Giorgio Vasari (care a contribuit în mare măsură la proiectarea şi înfrumuseţarea multor alte palate din Florenţa) la cererea lui Cosimo de Medici, coridorul era menit unei utilizări principale: ca modalitate disponibilă pentru familia Medici de a se deplasa liber de la fostul Palazzo della Signoria (pe malul nordic al râului Arno) către noua reşedinţă, Palazzo Pitti (pe malul sudic), cu o escală la Galeria Uffizi; cu toate acestea, coridorul a fost construit sub pretextul celebrării căsătoriei lui Francesco de Medici cu Johanna de Austria. Scopul coridorului era, într-adevăr cel pomenit prima dată, având în vedere că familia Medici l-a folosit mult timp după căsătoria lui Francesco şi în principal din motive politice – membrii familiei trebuiau să evite contactul cu florentinii atât pentru că răniseră orgoliul republican al poporului florentin, cât şi pentru că familia şi-a reafirmat încă o dată prezenţa impunătoare interzicând comerţul cu carne pe Ponte Vecchio, înlocuindu-l cu mai nobilul comerţ cu bijuterii.

Este adevărat că în prezent Coridorul Vasari este destul de inaccesibil publicului, accesul fiind mai curând costisitor şi numai cu ghid pentru grupuri mici de vizitatori, pentru a nu mai pomeni de lucrările extinse de restaurare planificate să dureze până în 2013. Oricum, oportunitatea de a vizita coridorul poate într-adevăr să apară, motiv pentru care turiştii ar trebui să reţină că principala intrare în Coridorul Vasari este prin Galeria Uffizi, în vreme ce ieşirea este undeva în Grădina Boboli. În ciuda unor astfel de consideraţii, în împrejurări normale vizitatorii au de obicei posibilitatea de a admira o serie de autoportrete de către diverşi artişti şi care tapetează un segment din coridor (mai precis, în secţiunea Uffizi a coridorului), precum şi alte capodopere adunate în timp spre satisfacţia familiei de Medici. Structura arhitecturală iniţială a coridorului a fost în mare parte păstrată, deşi unele dintre micile sale ferestre prin care membrii Medici obişnuiau să contemple peisajul şi să îi observe pe florentini au fost lărgite din ordinul lui Benito Mussolini în 1939. În plus, trebuie luate în calcul şi pierderile suferite de coridor ca urmare a unui atac terorist din 1993, dar şi drept consecinţă a celui de-al Doilea Război Mondial, în ciuda faptului că acest coridor – şi Ponte Vecchio, de altfel – a fost cruţat de bombardamente, unele dintre părţile sale fiind prejudiciate spre regretul tuturor.

Sus